banda cu text curgător pentru diverse mesaje
banda cu text curgător pentru diverse mesaje
Bimenta detergent natural pentru vase este un săpun natural saponificat lichid special conceput pentru spălarea manuală a vaselor.
Înlocuiește surfactanții chimici cu eficacitatea săpunului natural. Este un produs obținut prin ingrediente, tehnologie și inovație contemporane. Aduce variante tradiționale la nevoile prezente. Eficient, prietenos cu omul și natura. Bimenta detergent natural pentru vase este străjerul sănătății familiei tale.
Bimenta detergent natural pentru vase are următoarele avantaje:
Intensele calități de spălare sunt accentuate de către aportul de bicarbonat de sodiu. Acesta, pe lângă rolul accentuator de funcție, induce calități inodorizante la adresa mirosurilor grele. Minimizarea mirosurilor grele este susținută și de uleiul de mentă care dă un iz de curățenie și puritate.
Până în perioada interbelică a secolului trecut săpunul era unica variantă de spălare a vaselor. La curte domneasca, în casa burgheza ori în restaurantele vremii nu exista altă soluție tehnică. Inventarea ”săpunului artificial” care a schimbat lumea prin coborârea prețului de producție s-a întâmplat undeva în America anului 1928.
Istoric:
Istoria Cheia începe la 1886 în Galați, unde Lipa Braunstein obține de la primărie dreptul de a deschide fabrica familiei sale. În 1891 familia Braunstein își numește fabrica Apollo, iar în 1901 se înregistrează denumirea Cheia. În 1908 cu 60 de angajați produce 120.000 kg de săpun, între sortimente regăsindu-se varianta de “săpun românesc”.
În perioada interbelică, Cheia era esențialmente un săpun burghez adresat industriașilor, avocaților, doctorilor și funcționarilor publici. În timpul celui de-al doilea război mondial, prin varianta cazonă Străjerul Sănătății, a făcut parte din trusoul soldaților români. “Acel săpun cu cheie” a fost săpunul perfect pentru spălarea uniformei, a mâinilor, a corpului, dar și pentru bărbierit.
În 1948 fabrica a fost naţionalizată. În timpul comunismului a ajuns principalul producător de săpun din România, cu peste 2.000 de angajaţi, însă rețetele se minimalizează și i se restrânge specializarea. În orice familie românească săpunul Cheia acoperea toate funcţiile – spălarea mâinilor şi corpului, spălarea părului, bărbieritul, spălarea rufelor sau a covoarelor. Glumele specifice acelor vremuri de tipul “Vrei să cucereşti femeia? Foloseşti săpunul Cheia!” sau “Ce și-ar fi dorit femeia? Dacă nu săpunul Cheia!” devin sloganuri hazlii.
Odată cu căderea comunismului fabrica nu s-a adaptat vremurilor. Însă din 2010 povestea se rescrie. Și acum, ca și la începuturile ei, Cheia este o afacere de familie. Și acum, ca și atunci, se folosesc ingrediente naturale, se lucrează manual, se taie manual, se ștanțează manual, cu deosebită grijă.
Săpunul Cheia rescrie cu mândrie o istorie mai lungă de 100 de ani.
apa, mixt de ulei de palmier, ulei de cocos si unturi saponificate lichid, aroma, bicarbonat de sodiu, ulei esential de menta
Istoria Cheia începe la 3 martie 1886 pe strada Traian nr. 21-23 a unui oraș cosmopolit din România, Galați, unde Lipa Braunstein obține de la primărie dreptul de a deschide fabrica familiei sale (conf. istoricului Tudose Tatu în cartea „Istoria trudită a fabricilor uitate”). La acea vreme William Procter și James Gamble tocmai atinseseră maximum de notorietate în calitate de furnizori de săpun și lumânări pentru armata confederală nord-americană în războiul civil, iar Wiliam Colgate inova cu săpunurile sale prin parfumare cu uleiuri esențiale. Apoi, în 1890, farmacistul Paul Carl Beiersdorf fonda Nivea, iar în 1898, the B. J. Johnson Company fonda săpunul Palmolive.
În 1891 familia Braunstein își numește fabrica Apollo, iar în 1901 se înregistrează denumirea de Cheia. În 1908 cu 60 de angajați produce 120.000 kg de săpun, între sortimente regăsindu-se varianta de “săpun românesc”. În acele vremuri, în 1903, farmacistul Hans Schwarzkopf din München inventa șamponul praf și începea colaborarea cu Fritz Henkel.
În perioada interbelică, Cheia este esențialmente un săpun burghez adresat industriașilor, avocaților, doctorilor și funcționarilor publici. Era specializat pe funcții și promovat sub limbaje educaționale (conf. arhiva Ziarului Universul din 1936).
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prin varianta cazonă "Străjerul Sănătății", săpunul a făcut parte din trusoul soldaților români. “Acel săpun cu cheie” a fost săpunul perfect pentru spălarea uniformei, a mâinilor, a corpului, dar și pentru bărbierit. Variantele superioare erau apreciate de ofițerii germani care îl asociau cu săpunurile franțuzești, fiind considerat superior celor germane.
În 1948 fabrica a fost naționalizată. Pe vremea lui Ceaușescu, în 1975, în plină perioadă de industrializare a României, fabrica a fost retehnologizată ajungând principalul producător de săpun din România, cu peste 2.000 angajați. Deși rețetele se minimalizează și i se restrânge specializarea, săpunul Cheia devine universal în societatea acelor vremuri: în industrie, în armată, în agricultură. În orice familie românească săpunul Cheia acoperea toate funcțiile – spălarea mâinilor și corpului, spălarea părului, bărbieritul, spălarea rufelor sau a covoarelor. Glumele specifice acelor vremuri de tipul “Vrei să cucerești femeia? Folosești săpunul Cheia!” sau “Ce și-ar fi dorit femeia? Dacă nu săpunul Cheia!” devin sloganuri hazlii. Odată cu căderea comunismului, fabrica nu s-a adaptat vremurilor. Din 2010, pe aceleași principii curate de la început, povestea se rescrie.
Și acum, ca și la începuturile ei, Cheia este o afacere de familie. Și acum, ca și atunci, se folosesc ingrediente naturale, se lucrează manual, se taie manual, se ștanțează manual, sub privire de om, cu deosebită grijă.
Săpunul Cheia rescrie cu mândrie o istorie mai lungă de 100 de ani.
